ADDIS-ABEBA
de Mihai Tican Rumano(extrase din text)

Cand umbra serii incepu sa se astearna, calatoria noastra de trei zile se apropie de tinta: Addis-Abeba, capitala Etiopiei.

Locomotiva pufaie obosita scotand nori grosi de fum pe cosul inegrit de funingine. Si pe drept cuvant: de trei zile urcam pieptis si acum am atins peste 25oo metri altitudine.

Suntem la Addis-Abeba. Europa e acum departe, o amintire stearsa. Colo in fata mea, Addis-Abeba isi canta rapsodia si nimeni nu cred ca ar putea rezista chemarii, odata ce a cunoscut-o. In romaneste numele Addis-Abeba s-ar traduce "Floarea Noua". Capitala Abisiniei, este orasul cladit de Menelik spre a satisface fantezia unei femei: Imparateasa Taitu.

Mi s-a povestit cum Imparatul Menelik venea, foarte adesea, impreuna cu Imparateasa Taitu, prin aceste locuri, unde inainte erau numai cateva casute indigene, si se gaseau niste izvoare de apa calda "Fil-Uaha", ale caror calitati termale erau mult apreciate. Entuziasmata de atata darnicie a sfintei naturi, admirand frumusetea si pitorescul locului imparateasa Taitu spuse intr-o zi: " Cat de mult mi-ar placea sa am un camin aci!" Si imparatul Menelik ii indeplini dorinta. Dar nu se opri aci, caci imediat dadu curtenilor sai si celor simpatizati nenumarate si vaste terenuri, pe care fiecare si-a ridicat, dupa placere, casutele tipice stilului si arhitecturii abisiniene. Si aci, in noul oras, care mai tarziu, in zilele noastre, a capatat forma unui oras european, isi stramuta imparatul capitala.

Au trecut cateva decenii de cand "Floarea Noua" a rasarit, si incet, incet, s-a ridicat, si-a inaltat trupul tanar spre lumina civilizatiei, pentru ca acum sa intre in epoca adevarata de dezvoltare si propasire. Ca un cactus, care infloreste dupa zece ani, asa a crescut "floarea Noua", giuvaer iesit din capriciul unei femei-imparatese, stralucind in inima continentului negru.

.Cand trenul se opreste in gara din Addis-Abeba, nu-ti vine sa crezi ca mai esti in Africa. O cladire impunatoare, eleganta, amenajata cu multa indemanare, se inalta in fata liniilor ferate. Constructie, relativ noua, gara este opera francezilor, ca si intreaga retea de drum de fier. Aceasta gara, cu aspect european, ridicata dupa planurile arhitectului Barrias, pana acum cativa ani nu servea la nimic, caci raposatul imparat Menelik nu permitea ca trenul sa atinga capitala. Din ce cauza? El nu vroia ca vreodata, in urma vreunui conflict, capitala imperiului sau sa fie atacata, ca inamicul neprevazut sa aiba usurinta de a patrunde unde nimeni, niciodata, n-a patruns cu forta... ci numai cu vointa de otel a imparatului..

Terenul pe care este situata Addis-Abeba, cum si locurile inconjuratoare sunt atat de accidentate, incat a inainta cu piciorul un metru, inseamna a cheltui energie cat pentru un kilometru...E usor de stabilit imensa valoare din punct de vedere strategic a acestei asezari, dar, totodata, si importanta extraordinara a liniei ferate, care, strabatand aproape 9oo km numai prin masive de granit lipsite de orice vegetatie , urca pana la circa 25oo m . Trenurile se opreau inainte la o distanta de aproape 2o km departare, iar calatorii veneau de acolo la Addis-Abeba calari pe asini si catari. Dar marele reformator al Abisiniei, inteleptul imparat Haile Selassie in primii patru ani de domnie, schimba fata si conceptiile vechii Etiopii. Guvernul abisinian cazu de acord cu guvernul francez ca linia ferata sa fie prelungita pana in capitala imperiului.......

......Soarele scalda totul in bogatia razelor de aur. Sub lumina sclipitoare, de jur-imprejurul hotelului se insirau case frumoase, iar printre ele casute pitoresti indigene. Imbinare de pictor maiestru, din panzele caruia se desprind o epoca si o rascruce: trecerea Abisiniei vechi spre o alta noua. Si pe zi ce trece, casutele tipice din paianta, rotunde, lipite pe dinauntru si cu acoperisul in forma de con dispar din orasul lui Menelik, pentru ca sa faca loc caselor apartinand civilizatiei si modernismului. O lume care se pierde, langa aceasta ce se ridica infloritoare si triumfatoare...... .....

(din volumul"Peste mari si tari"Editura pentru turism,1973 Capitolul Abisinia. Original in vol"Abisinia"1935,Editura Cugetarea)